De la pubelă la bucătărie:
Ecochar Guinée
De DIALLO Amadou Mouctar
În Guineea, munții de gunoaie otrăvesc aerul, iar copacii dispar pentru a se transforma în cărbune de lemn, ceea ce constituie o sursă de venit, până când Sékou, un tânăr antreprenor, a decis să creeze un cărbune verde dintr-o materie primă foarte abundentă (deșeurile) și să împuște astfel doi iepuri dintr-o lovitură: Să salveze copacii și apoi să scape de gunoaie pentru a oferi populației un mediu de viață mai bun.
80% este procentul îngrijorător al populației care folosește lemnul sau cărbunele ca sursă de energie în Guineea, deoarece puțini oameni își permit să cumpere gaz, iar cei din zonele rurale nu au acces la electricitate.
Fără cărbunele de lemn, cele mai multe sobe ale guineenilor rămân reci, iar populația urbană este cea care depinde în principal de acesta. În Conakry, capitala, precum și în orașele din jur, majoritatea gospodăriilor încă gătesc folosind cărbune de lemn și, în trecut era puțin probabil ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat, până când un tânăr inginer minier aflat în fruntea asociației „Association des Jeunes pour la Protection de l'Environnement (AJPE)” a găsit o soluție la această problemă. Un "ecochar" pentru a "lupta împotriva încălzirii globale, făcând orașele mai curate, protejând pădurile și luptând împotriva incendiilor de tufișuri".
Este o organizație non-guvernamentală situată în suburbia Conakry, în Matoto, cea mai mare comună din capitala Guineei, și are "peste patruzeci de membri, dintre care peste cincisprezece activi", spune Sékou, președintele ONG-ului. Dincolo de capitală, asociatia „Association des Jeunes pour la Protection de l'Environnement (AJPE)” are "două filiale" în Coyah, nu departe de Conakry, și în Sangarédi, în zona minieră. Pentru Sékou și asociația sa, "oricine vorbește despre salubritate trebuie să vorbească despre recuperarea deșeurilor, pentru că a face salubritate fără a adăuga valoare la deșeuri este o cauză pierdută".
Ca parte a luptei împotriva schimbărilor climatice, AJPE învață oamenii despre abordarea care se folosește pentru a transforma deseurile în cărbune verde prin cursuri de formare și sensibilizare. În plus, Sékou explică faptul că este necesar mai întâi "să se facă o sortare selectivă de bază, adică să se separe deșeurile mecanice de cele organice și de cele din plastic. Pe scurt, clasificați-le. Apoi, deșeurile organice sunt transportate într-un anumit loc pentru uscare, după care se trece la procesul de carbonizare și apoi la măcinare.”
"În momentul de față producem 80 de kilograme pe zi, deoarece, în calitate de "ONG", scopul nostru nu este de a comercializa. Idealul este de a învăța comunitățile această abordare, astfel încât acestea să poată produce singure cărbune ecologic.”
"Elevul rău"
De la 14 milioane de hectare în anii 1960, suprafața forestieră a țării a scăzut la mai puțin de 700.000 de hectare la sfârșitul anului 2010, ceea ce face din Guineea "unul dintre elevii răi" în ceea ce privește conservarea pădurilor, potrivit Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. "Dacă vorbim astăzi despre încălzirea globală, este pentru că omul este cel care distruge natura prin activitățile sale antropice", ne amintește Sékou, înainte de a adăuga că "trebuie să găsim abordări pentru a compensa natura și/sau a atenua încălzirea globală, pentru că altfel generațiile viitoare vor avea dificultăți în a supraviețui.”
Într-adevăr, numeroși guineeni își completează mijloacele sau veniturile lor sărace prin producerea de cărbune de lemn pentru vânzare. Trebuie remarcat faptul că aceștia obțin lemnul de care au nevoie pentru această activitate în mod ilegal, uneori cu complicitatea autorităților locale, chiar dacă tăierea abuzivă a lemnului este interzisă. Consecințele sunt resimtite peste tot, pământul este ars, nu prea mai plouă. Pe scurt, mediul are enorm de mult de suferit, iar această deteriorare impacteaza negativ viitorul generațiilor viitoare.
Obiectivul lui Sékou este de a limita consumul abuziv de lemn și cărbune de lemn de către comunități, iar cu acest cărbune verde, gospodăriile urbane nu numai că economisesc bani, dar contribuie în mod activ la conservarea mediului în general și a pădurii în special. Astăzi, Sékou a reușit sa transmită cunoștințele sale altora prin formari pe care el le face.